Dreptul de a fi prost

 

”Amice, ești idiot!” este o replică minunată, care mi se tot învârtea în creier pe măsură ce citeam replicile unora la comentariul meu . Nenea Iancu este Duncan Macleodul neamului românesc. Nu va muri niciodată.

Am citit un titlu pe unul dintre multele site-uri obscure de știri de pe Facebook. M-a intrigat formularea titlului: ” O bătrână din Bacău, cu multiple afecțiuni, a murit în aceeași zi în care s-a vaccinat antiCOVID-19. Oficial: Informațiile sugerează o suprapunere de evenimente fără legătură de cauzalitate cu vaccinarea”.  Bătrâna avea 73 de ani.

Mi-am făcut un crez din a nu mă încontra pe Facebook sau oriunde altundeva pe tema vaccinării. Eu m-am decis să mă vaccinez și gata. Restul, fiecare cu treaba lui. Nu-s medic, am în casă un viitor medic, care a avut curiozitatea să citească multe materiale și să compileze multe chestii în creierul ăla al ei mai deștept decât toți oamenii pe care-i cunosc, ajungând să mă convingă că n-o să pățesc nimic dacă mi se face injecția. I-a convins și pe bunicii ei și pe Gabi, pe restul oamenilor lăsându-i în plata propriilor convingeri.

Revin la titlul de mai sus. Mă deranjează de foarte mulți ani folosirea cuvintelor ”bătrân/ bătrână/ bătrânețe” în cadrul știrilor. Am să vă spun și de ce: bătrânețea a ajuns să fie văzută ca o povară iar bătrânii ca o categorie socială inutilă.

 

I-am întrebat așadar pe jurnaliști,  în comentariul meu, de la ce vârstă începând pot fi oamenii descriși ca fiind bătrâni. Bineînțeles că nu jurnaliștii s-au grăbit să-mi răspundă      ( pe cel care a scris știruca asta  îl cheamă, de exemplu, D.D. și poate că i-o fi rușine să nu afle  mămica și tăticul lui că scrie prostii pe site-uri sau în ziare on-line) ci oameni de toate felurile.

Dom’le , am crezut că dacă încerc să păstrez un ton moderat al dialogului scris, n-o să am parte de surprize nasoale, dar n-a fost așa. Unii mi-au scris că bătrânețea începe la 60 de ani, alții că la vârsta pensionării, alții că de la 80 de ani încolo, alții că niciodată.

Cei mai tari în clanță erau cei care mă acuzau de exces de political correctness. Adică, cocoană, de ce te iei de titulatura nobilă de ”bătrân”, că cine n-are bătrâni, să-și cumpere       ( eu n-aș fi vândut-o niciodată pe Oma mea, nici măcare lui Raymond Reddington- à propos, dacă nu ați văzut încă The Blacklist pe Netflix, începeți să vă uitați chiar de astăzi, dar să fiți siguri că nu aveți de ieșit din casă câteva zile, că aveți destulă mâncare , cafea, țigări și hârtie igienică) și că etimologia cuvântului este latină, că nu-i rușine să fii bătrân și că mori dracu’  fiindcă te iei de bătrâni.

Unii o dădeau în sarcasme de-ale de șmecheri care știu cum stă treaba cu cratimele și atunci au aere de membri ai Academiei Române. Adică îmi dădeau trimiteri la Dex, linkuri către Wikipedia, alea.... adică mai pune și tu mâna și citește toanto despre bătrânețe.

Alții au fost chiar de gașcă, au recunoscut și ei cât de nasol este să citească sau să asculte știri despre bătrâni cu vârste cuprinse între 50 și 60 de ani.

S-au adunat peste 60 de comentarii la întrebarea mea. Un noname, un troll din categoria ”mare e grădina Domnului!” mi-a scris chiar că am să mor anul ăsta. Habar nu am dacă a fost o dorință a trollului sau o constatare, dar pentru orice eventualitate i-am dat un report pentru hărțuire. Până și răbdarea mea are o limită și limita este acolo unde trollii din viața mea hotărăsc cât mai trăiesc.

Faza mișto este că niciunul nu mi-a scris în clar că sunt proastă. De obicei, în cadrul dialogurilor dintre românii de pe Facebook replica ”ești prost/ ești proastă” apare la vreo cinci schimburi de replici după ”bună ziua!”. Din două una : ori le era milă de mine fiindcă mă chinuiam atât de tare să folosesc cuvinte și expresii neutre, frumoase chiar ( nu uit niciodată carnețelul de expresii frumoase de prin clasa a II-a,  în care ”nori efemeri” a fost prima expresie notată cu stiloul chinezesc tremurând pe foaia împărțită în două de o linie roșie) ori s-au luat cu alte replici și au uitat pur și simplu să-mi scrie că-s o proastă.

Ziua mea s-a încheiat pe la miezul nopții, când am încheiat experimentul social început dimineață și... mi-am șters comentariul. Odată cu el au dispărut și restul comentariilor. Vă spun sincer că mă așteptam să primesc mesaje cu înjurături pe Messenger. Nu am primit. Aleluia!

Făcând o paralelă între dreptul jurnaliștilor și al oamenilor care nu-s jurnaliști de a-i numi ”bătrâni” pe unii oameni care ar prefera să rămână femei și bărbați chiar și după ce-și pierd dinții din gură, părul le albește și poștașul le aduce pensia și dreptul de a se numi unii pe alții proști, deduc că termenul de ”analfabeți funcțional” este absolut inutil. Decât analfabeți funcțional, mai bine proști, că măcar știm ce înseamnă.

Eu am rămas proastă găsind fotografia de sub titlu. Habar nu am din ce manual de matematică este, habar nu am care este rezolvarea problemei, știu doar că elevi ( sau părinți?) din România trebuie să rezolve așa ceva. Da, da, știu că e foarte trendy acum chestiunea cu gândirea critică, dar eu zic că înainte de asta ar fi mai bine să o servim p’aia cu gândirea pur și simplu.

Am găsit cercetarea ACEASTA pe internet. Se referă la percepția persoanelor tinere și adulte despre bătrânețe și persoanele vârstnice. Citiți-o și aflați de ce-mi place să folosesc cuvântul ”seniori” în loc de ”bătrâni”. Nu mai este valabilă expresia cu cumpăratul de bătrâni în țara noastră, ci aceea cu ”bătrânețe, haine grele”, așa să știți și atâta timp cât egoismul ne va patrona gândirea și acțiunile, vom rămâne cu suflete bolnave și cu seniori îmbrăcați în negru, târâindu-și sacoșele goale printre rafturile magazinelor.

Închei cu gândul la Oma mea, care spunea ”pulpi de găină” și ” prăjitură cu prunii”, fiindcă vorbea mai degrabă germana decât româna, dar care articula clar și răspicat, ori de câte ori era nevoie ”Dă-l dracului de prost!”. Păcat că nu a prins și Facebook-ul Oma mea...