2021

 

Am intrat în noul an cu speranță. Adevăratul meu motiv de fericire este acela că, după foarte mulți ani, am petrecut noaptea de Revelion în formulă completă, împreună cu Gabi și cu Amalia. Noi am luat foarte în serios restricțiile și nu ne-am abătut de la reguli. Am stat noi cu noi și cu cățeii noștri. Nu am pus cele cuvenite pe masă pentru colindători, nu ne-am întâlnit cu nimeni, nici chiar cu părinții, nu am fost rebeli, nu am fost corona-sceptici, nu am ieșit din rând doar pentru că e mișto așa, în speranța că mulți alții din jurul nostru pricep că ăsta-i drumul de urmat pentru a scăpa naibii de virusul ăsta care   ne-a arestat viețile.

Nu ascund faptul că-mi este tot mai dificil să trăiesc diferit de cum trăiam până la pandemie. Am mare nevoie de copiii mei, de activitățile mele, de programul meu zilnic, de rutinele liniștitoare și, uneori, obositoare. Am nevoie de zarvă, de vocile mici și vesele, de culorile jucăriilor, de foșnetul hârtiilor și de zdrăngănitul lingurilor în farfuriile de inox. Îmi lipsește mirosul de mobilier proaspăt dezinfectat, de supă de cartofi , de șorțulețe spălate și limpezite cu balsam, mi-e dor de parfumurile mele și de gablonțurile mele, de blugi și de bluzele bumbăcoase, de șlapii albi care mă așteaptă în debaraua de la grădiniță. Mi-e dor de drumul către grădiniță, de momentele în care mut mobilierul prin sală, pregătindu-l pentru o nouă zi de joacă, de muzica din boxe, care se aude în surdină și pe care o mormăi și eu, așa fals, cum mă pricep. Nu știu să cânt, nu știu să desenez sau pictez, nici la modelaj sau la decupat nu mă pricep foarte bine, nu sunt perfectă, dar, Doamne, ce dor îmi este să deschid o carte de povești în fața copiilor, să le citesc o poveste și să le urmăresc ochii mari și gurițele întredeschise. Mi-e dor să-i ascult, să-i văd, să le alin smiorcăiala de despărțire, să glumesc cu ei, să le răspund cu un ”Nu” rânjit strâmb  la întrebarea ”Ți-a fost dor de mine?” și să văd un zâmbet înflorit pe o  față mică și serioasă.

M-am săturat să fiu o umbră pe un ecran! Vreau să mă materializez din nou în ceea ce   mi-am dorit să fiu mereu pentru ei: un om care-i ajută să-și depășească temerile și limitările firești, liniștindu-le sufletele și mințile și pregătindu-i să descopere lumea cea mare care-i înconjoară.

Mă uit în jur cu îngrijorare. Văd adulți cărora nu le pasă. Îi văd pe unii atât de adânciți în teorii ale conspirației, încât nici ei nu mai au habar dacă trăiesc pe bune sau sunt parte din Matrix. Am văzut tone de filme la viața mea, dar nu am lăsat scenaritele     să-mi ia mințile. Fac o distincție clară între ce se petrece acum și filmele cu zombie. Urmăresc documentare pe Viasat History și pe alte canale dedicate, dar nu încurc informațiile de acolo cu vrăjelile despre gorilieni și pasajele dacice de sub Bucegi. Sunt fan înrăit al filmelor fantasy, dar odată stins televizorul nu continui să călăresc dragoni și să mă lupt cu umblătorii albi.

Diferența dintre cei care-și doresc cu adevărat să punem punct pandemiei și cei care continuă să clickăie printre linkurile cu fake news-uri este puterea minții și discernământul. Nu mi-e jenă și nici rușine să-l citez pe Martin Luther (1524):                       ” Dummheit regiert, wenn Bildung krepiert!”. Traducerea mea proprie și rimată sună cam așa: ”Prostia domnește când educația o belește!”. Verbul ”krepieren” se traduce prin ” a muri”, dar la câți miștocari cu deficiențe grave de exprimare văd pe rețelele de socializare, cred că eleganța în scriere nu se justifică.

Dreptul la educație este sfânt și tuturor celor care le iau dreptul la  educație  atât copilului meu cât și copiilor altor părinți, prin incitare la nesupunere la regulile de igienă la vreme de coronavirus, prin răspândirea de informații false privind vaccinul anti COVID-19, le transmit doar atât: voi aveți pretenția să vă ascult părerile fiindcă sunteți foarte convinși că aveți dreptate, așa că am și eu dreptul să-mi fac auzită părerea despre voi, fiind la rândul meu convinsă că am dreptate- SUNTEȚI NIȘTE INCONȘTIENȚI! Over and out.

NB: Dacă aveți nelămuriri și vă place studiul, vă recomand celor care studiați cu aviditate tot felul de teorii învăluite în mister să studiați și chestiuni demonstrate științific. O temă interesantă pentru voi, cei competenți într-ale medicinei, ar fi Efectul Dunning-Kruger. Despre ce este vorba? Citiți! Cititul ne face pe toți neproști, cu condiția să citim ce trebuie.